Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais (1952)

Contele Almaviva, îndrăgostit de frumoasa Rosina, pupila doctorului Bartolo,cântă o serenadă sub ferestrele iubitei sale. Chemarea sa înflăcărată rămâne însă fără răspuns. Tânăra Rosina e păzită cu strășnicie de tutorele ei care intenționează să o ia în căsătorie pentru a intra în posesia averii fetei. Melancolia contelui e risipită însă de venirea lui Figaro, bărbierul, doctorul, muzicantul și poetul, iubit de toată Sevilla. Șiretenia, vestita lui istețime, priceperea vor fi puse în slujba contelui. Iată însă că Rosina își face apariția în balcon, lăsând să-i cadă un bilet care ajunge – spre disperarea lui Bartolo – în mâinile contelui Almaviva. îngrijorat, Bartolo se grăbește să plece spre Basilio, maestrul de muzică al Rosinei, însărcinat să aranjeze nunta tinerei fete cu … citeste mai mult

Bădăranii de Carlo Goldoni (1958)

“Badaranii” este considerată o frescă de ansamblu originală, o semnificativă imagine a calităţilor şi, mai ales, a defectelor burghezului veneţian, trăsături ce rămân de actualitate. Autorul surprinde esența interioarelor burgheze, individualizează cu deosebită maiestrie personajele atât cele masculine, cât și cele feminine, făcând din piesă un mesaj anti-misogin, moralizator, ce probabil spera să educe publicul masculin întru politețe și generozitate față de sexul frumos. În spatele râsului din spectacolul «Bădăranii» se ascund totuși drame grave ce se regăsesc și în societatea contemporană: contrastul caracterelor, eternul conflict între generații, victoria nu atât a femeii asupra bărbatului, cât a sentimentului asupra egoismului pe care dramaturgul le-a surprins în esența lor. În Veneția acelor ani, în plin carnaval, jupân Lunardo, un om morocănos … citeste mai mult